Preşedintele Traian Băsescu girează dictatura nulităţilor absolute

şi a hoţilor cu patalama din PD-L şi Guvernul Boc!

            Cum mai trece vremea pe „planeta” România! Se împlinesc, iată, aproape cinci ani de când Zeus a urcat triumfător în Olimpul Cotrocenilor, timp în care supuşii de pe „planeta” România au avut parte de atâtea întâmplări SF cât nu încap într-un mileniu. Dacă am purcede să le enumerăm pe toate în ordine cronologică, sigur am putea umple mii de pagini. Dar cum despre năzdrăvăniile cu pricina au scris alţi jurnalişti mult mai inteligenţi şi mai talentaţi decât noi, ne vom limita la doar a demonstra că România (ţară europeană?) a încetat să mai fie un stat de drept. În schimb, a devenit o ţară a carnavalului perpetuu, o ţară în care profesionalismul şi inteligenţa celor ce ne conduc se măsoară după grosimea portofelului.
            Demersul nostru nici măcar nu presupune un prea mare efort, fiindcă beneficiem de avantajul lucrului cu materialul clientului: promisiunile făcute „pulimii” în campaniile electorale (niciodată respectate), împărţirea ciolanului şi a funcţiilor grase doar pe criterii politice, de clan sau gaşcă (niciodată pe competenţe), turismul electoral şi mituirea alegătorilor (niciodată sancţionate), furtul la greu din banul public (cu sau fără acte în regulă), legi aprobate în Parlament şi promulgate de preşedintele ţării (niciodată puse în aplicare), ascultări ilegale (niciodată cercetate şi sancţionate), asmuţirea unor categorii sociale împotriva altora (divide et impera), umilirea şi discreditarea instituţiilor statului (Parlament, Justiţie, Armată, Biserică), ameninţarea, batjocorirea şi jignirea presei (zice-se, a patra putere în stat) iar enumerarea ar putea continua la nesfârşit.
            De ce se întâmplă toate acestea? Simplu. Fiindcă preşedintele Traian Băsescu (şi asta se vede cu ochiul liber) girează dictatura nulităţilor absolute şi a hoţilor cu patalama din PD-L şi Guvernul Boc: Monica Iacob Ridzi, Elena Udrea, Radu Berceanu, Vasile Blaga şi Adriean Videanu, ca să ne oprim doar la câteva cazuri emblematice. Dar nu singurele, fiindcă astfel de exemple putem da cu nemiluita, inclusiv din familia lui ZEUS!
            Atunci, se mai întreabă cineva de ce Elena Udrea sfidează – în imperiala ei prostie şi aroganţă – orice lege a statului român? Nu. Fiindcă această rapandulă ştie precis că Traian Băsescu, premierul trompetă Emil Boc şi PD-L (inclusiv serviciile secrete) vor face tot ce le stă în putere pentru a acoperi acest mare rahat blond care, împreună cu Mircea Băsescu, fratele lui Zeus, au împuţit România „această fată nespălată, dar plină de vioiciune” pe care neaveniţii continuă să o confunde cu statul de drept.
            În ciuda tuturor acestor „dezastre politice”, Traian Băsescu rămâne pe primul loc chiar şi în cele mai recente sondaje de opinie, de parcă românii ar suferi, in corpore, de orbul găinilor. Ţucălarii şi lacheii prezidenţiali (e drept, tot mai puţini în ultima vreme) explică acest paradox prin sintagma „politician bun”. Numai că un politician bun este la fel de neconceput ca şi un hoţ cinstit.

                Hoţuleee, mai vrei un mandat, mă?

 

ION GAGHII

           

Eba, Monica Iacob Ridzi, Elena Udrea şi războaiele Traiane

Au trecut, iată, opt luni de zile şi Guvernul Boc, condus de Traian Băsescu, nu pare să fi aflat că datoria lui primordială este chiar aceea de a guverna ţara, de a o scoate din criza profundă în care se adânceşte fără speranţe, fără remuşcări, fără proteste. România s-a predat acestei clici de insecte devoratoare şi, instalată comod în faţa televizorului, îşi aşteaptă, liniştită, aneantizarea.

Între timp, premierul şi-a făcut operaţie de schimbare a sexului şi, pentru a mai înveseli peisajul acestei naturi moarte, s-a transformat în Doamna cu coasa. Ca atare, Doamna cu coasa are grijă, în primul rând, de alte doamne: mandatul Ebei la Bruxelles,  recuperarea, cu cât mai puţine daune politice, a Monicăi Iacob Ridzi şi, cu voia dumneavoastră, asigurarea necondiţionată a liniştii doamnei Elena Udrea.

Ce program anticriză, ce pachet al legilor Educaţiei, ce soluţii concrete pentru cei 300.000 de viitori şomeri ori pentru problemele din învăţământ, cercetare, justiţie, agricultură, transporturi sau armată? Boc şi camarazii au de dus greul războaielor Traiane cu mogulii din presă, cu găozarii, cu ţigăncile împuţite, cu păsăricile şi cu derbedeii care, în loc să facă sluj doar la simpla vedere a lui Zeus, îndrăznesc să spună naţiunii că „Regele e gol !”

Vremea trece implacabil, România se scufundă încet dar sigur, în timp ce apropierea alegerilor prezidenţiale complică tot mai mult tensiunile acumulate în coaliţie. Singura cursă cu adevărat vizibilă în care se întrec băieţii deştepţi din PD-L şi PSD este aceea intitulată : „Ghici, cine iese primul pe sticlă?” spre a da de ştire acestei naţiuni înfometate că el este, de fapt, apărătorul intereselor poporului!

Măi, saltimbancilor, până să ajungeţi voi să apăraţi cu adevărat interesele reale ale poporului, şi nu pe acelea ale propriului maţ gros, s-ar putea să nu mai aveţi popor. Fiindcă l-aţi decimat, ireversibil, în aceste devastatoare războaie Traiane care, mai mult ca sigur, n-au fost, nu sunt şi nu vor fi vreodată ale românilor oneşti, cinstiţi, lipsiţi de apărare.

Ei, cei mulţi, vă vor judeca, în noiembrie, la urne. Iar hotărârea lor va fi, categoric, definitivă şi irevocabilă. Chiar dacă, Doamne apără-ne, n-ar fi exclus să-şi tragă, din nou, singuri, ţeapă.                                                                                                                                                                                                          Ion Gaghii

Alianţa PD-L – PSD îşi dă poalele peste cap, certându-se ca la uşa cortului!

      După cum se vede treaba, această vară tropicală şi cam belalie de felul său a luat definitiv minţile aliaţilor care, formând o majoritate de 70% în Parlament a dat, cu binecuvântarea lui Traian Băsescu, nu un executiv credibil ci două guverne paralele, care trag unul „hăis” şi altul „cea”. Nici nu se putea altfel, devreme ce Guvernul Boc s-a născut în cârciumă, exact la ora când Zeus, doborât de licori bahice, începuse a vedea dublu şi a vorbi împleticit: „mi-am văzut visul cu ochii!”
        Acum, visul lui Traian Băsescu îl trăim pe viu, noi, românii. Numai că visul respectiv este, în realitate, un adevărat coşmar, de care mă tem că nu vom scăpa nici măcar în noiembrie, la alegerile prezidenţiale, dacă nu vom ieşi, cu mic, cu mare, la urne, aplicând ştampila acolo unde trebuie! Neprocedând astfel, coşmarul nostru s-ar putea prelungi cu încă un cincinal „de fapte măreţe”, uraganele cu nume de femeie – Monica Iacob Ridzi, Elena Udrea sau Eba – spulberându-ne până şi ultima speranţă că ne-am mai putea veni în fire.
            Dacă nici acum electoratul n-a priceput că, de fapt, Parteneriatul pentru România a însemnat Parteneriatul pentru CIOLAN, chiar că nu mai avem nici o scăpare! Altfel, cum s-ar putea explica faptul că, în loc să caute soluţii viabile pentru ieşirea din criză, PD-L şi PSD se acuză reciproc de furt? De furat, au furat la greu şi unii şi ceilalţi, dovadă că dosarele DNA se înşiră ca mărgelele pe aţă şi nici măcar Zeus cel puternic nu mai poate opri acest bulgăre ce se rostogoleşte, nemilos, peste sărăcia noastră binemeritată.
            Milioanele de euro pe care le-au făcut praf în doar opt luni de zile n-au fost folosite pentru punerea în mişcare a motoarelor economiei ci numai şi numai pentru menţinerea lor la putere. Ce dacă profesorii, agricultorii, funcţionarii publici, magistraţii,oamenii de afaceri, poliţiştii, jandarmii, cercetătorii, militarii din teatrele de luptă şi pensionarii spun că viaţa le-a devenit insuportabilă? Ei, aliaţii, una ştiu, una fac: fură fără perdea, la lumina zilei, apoi ne cer nouă, amărăştenilor, să fim solidari, să strângem cureaua, pentru ca gaşca lor de profitori să poată ciordi şi puţinul care ne-a mai rămas. Iar la scrutinul ce va să vină, vor încerca să îmbrobodească din nou electoratul naiv, arătându-i cum s-au sacrificat ei „pentru binele poporului şi al scumpei noastre ţărişoare”.  Deşteaptă-te, române!

 

ION GAGHII

Traian Băsescu tunde oaia iar acoliţii săi mulg zdravăn bugetul ţării!       
       Stimaţi cititori, nu mi-am propus să vorbesc astăzi  despre incredibila istorie plină de cadavre ce vizează ascensiunea politică a domnului Traian Băsescu, nici despre inexistenţa coloanei vertebrale a lui Emil Boc, nici despre minciunile ordinare livrate naţiei de aceste nevertebrate prinse, de atâtea ori, cu musca pe căciulă, nici despre corupţia, nepotismul, turismul electoral şi cheltuirea fără rost a banului public pe care preşedintele şi premierul le patronează din cele mai înalte jilţuri.
       Astăzi vreau să privim, împreună, tot ceea ce se întâmplă în România noastră, nu a lor, şi să ne întrebăm dacă, nu cumva, am contribuit şi noi la această degringoladă economică, politică, socială şi culturală fie prin tăcere, fie prin vot, fie prin absenteismul masiv la urne, fie prin acceptarea tuturor nedreptăţilor şi umilinţelor la care suntem supuşi în ultima jumătate de an.
      Dacă eşti muncitor (necalificat sau calificat), profesor, jurist, medic, militar, poliţist, cercetător, jurnalist, actor, om de afaceri, funcţionar public sau orice altceva, te invit, iubite cititor, să spui sincer ce crezi tu că funcţionează legal şi eficient în România, aşa încât „Să trăieşti bine”. Adică: să ai un loc de muncă sigur şi bine plătit, familia fără grija zilei de mâine, perspectiva promovării tale numai şi numai pe criteriul competenţei, o casă, o maşină, un concediu binemeritat şi bani suficienţi pentru a-ţi satisface (excluzând fiţele) unele mici şi nevinovate plăceri ale vieţii: teatru, cinema, lectură şi, de ce nu, ieşirea la iarbă verde cu familia ori prietenii, la discotecă, la o sală de forţă, la o plimbare cu vaporaşul.
     Mărturisesc sincer că nu doresc să te pun în dificultate ci doar să aflu ce gândeşti despre prezentul şi viitorul tău, al familiei tale, al ţării în general. Nu de alta, dar vreau să mă conving pe mine însumi că tot ceea ce văd, aud, citesc şi urmăresc la televizor nu este o închipuire de-a mea născută din te miri ce beteşug ori frustrare pe care (dacă tu nu vezi, nu auzi, nu citeşti, nu trăieşti aceleaşi întâmplări cât se poate de concrete la fel ca mine) trebuie, musai, să le „doftoricesc”.
       Eu, unul, văd doi terorişti la cârma ţării (flancaţi de lacheii şi ţucălarii lor, cărora li s-a făcut rău de-atâta bine) care ne-au adus în sapă de lemn şi în pragul disperării. Şi mai văd prostia omenească în starea ei naturală, pură, susţinută de cei care îi aplaudă şi linguşesc pe aceşti „terminatori” ai vieţilor noastre: Traian Băsescu şi Emil Boc, prefăcându-se a uita că: „Prostia se plăteşte / O ştie lumea toată /Iar noi, pe româneşte, / Avem cam mult de plată”.
Aşadar, plătim lui Traian Băsescu, fiindcă ne face tâmpiţi, găozari, păsărici, ţigani împuţiţi, tonomate; plătim Ebei, pentru viitoare „succesuri” la Bruxelles; plătim lui Emil Boc, ca să-şi aducă tot neamul în guvern; plătim Monicăi Iacob Ridzi, dacă dorim „Să fim de 2 ori mai tineri”; plătim Elenei Udrea ca să ne „dăm cu gondola” şi, mai ales, plătim Fondului Monetar Internaţional 20 miliarde euro, pentru ca ei să-şi facă de cap, atunci când nu-şi fac, sfidători, campanie electorală.
      Ca şi piloţii bombardierelor, politicienii susmenţionaţi (şi toată gaşca lor de profitori) nu îşi văd niciodată victimele. Iar eu mă simt una dintre ele! Tu, NU, iubite cititor al meu?

  ION GAGHII

            Mergând pe firul logicii prezidenţiale, voi încerca, folosindu-mă de modestele mele posibilităţi, să fac ceea ce cred că ar fi trebuit să facă, instantaneu, filozoful susmenţionat: dacă „şcoala românească scoate tâmpiţi” pe bandă rulantă, vă reamintesc, domnule
preşedinte, că dumneavoastră înşivă sunteţi, fie că vă place, fie că nu, un produs al şcolii româneşti. Prin urmare, sunteţi un tâmpit. Din nefericire pentru noi, întâiul tâmpit al ţării! Glumind, putem spune orice. Chiar şi adevărul.

Păi, dacă în fruntea României nu ar fi fost un tâmpit ca dumneavoastră, am mai fi avut noi parte atâţia ani de circ, de conflicte, de încăierări, de blaturi, de promisiuni neonorate, de alegeri fraudate, de şomaj şi de sărăcie lucie? NU.  Am mai fi avut noi parte de expresii gingaşe precum: tonomate, găozar, păsărică, ţigancă împuţită? NU. Am mai fi avut noi parte de încurajarea „Petre, eşti cel mai bun”, de lacrimogenul „dragă Stolo”, de „în cinci minute demisionez”, de păpuşa Barbie în Parlamentul European, de Elena Udrea, ministru al turismului sau de Ritzipoanca Monica Iacob, ministru al tineretului? NU. Am mai fi avut noi parte de un preşedinte care se vrea şi prim-ministru şi avocat al poporului şi şef al DNA, DIICOT, CSAT, Parchetului General, Curţii Constituţionale, al Ministerelor de Externe, de Interne, de Transporturi etc, etc? NU.
Dacă nu aţi fi fost dumneavoastră întâiul tâmpit al ţării, am mai fi avut noi parte de arestări în direct, justiţie la televizor şi case furate legal? NU.
În schimb, am fi avut autostrăzi, industrie, agricultură, sănătate, cercetare, justiţie şi şcoală neumilită laolaltă cu slujitorii săi. Ba, chiar şi flota ţării ar fi rămas intactă! Pentru că, domnule Băsescu, milioane de oameni au văzut  mere căzând, dar numai Newton s-a întrebat de ce! Iată adevăratul motiv pentru care, acum, mă întreb şi eu: de ce trebuie ca, peste douăzeci de milioane de români, să suporte în fruntea ţării UN TÂMPIT? Întrebarea este, desigur, retorică. Iar dacă noi, românii, am râs destul în ultimii cinci ani, cu siguranţă copiii noştri vor avea de ce să plângă până la sfârşitul veacului!

                                                                                                           ION GAGHII